(I) Programul managerial pentru 2008 - 2013

CAMINUL CULTURAL CRINGURILE



I. Consideratii generale
II. De la ce pornim
III. Ce este de facut


I. Consideratii generale

Pierderea legaturii dintre individ si cosmos este considerata in prezent o evidenta. In cazul omului rural, cunoscut ca fiind mai conservator din fire, amanuntul, daca o asemenea asertiune este si adevarata, ar putea avea consecinte de-a dreptul dramatice. Adaugind la aceasta surplusul de contemplatie, toropeala Baraganului sau pasivismul civic obtinem un profil mai adecvat omului de cimpie de tip Cringurile.
Comuna noastra este pomenita pe la 1570 in legatura cu starea de ruminie, stare care probabil s-ar fi perpetuat daca accidentele istoriei nu ar fi hotarit altfel.
Autoevaluarea de circumstanta are darul de a salva intotdeauna aparentele incomode. Avem de-a face cu o atitudine definitiva, uimitor de elastica, privita indeobste cu multa bunavointa. Explicatia comuna este perfect linistitoare. Se spune cu deplin temei ca apa trece dar pietrele ramin si ca doar capul plecat ofera certitudinea supravietuirii. La nivelul cult se accepta ca bietul om se afla sub vremi, ca stam prost, monser ! sau ca sintem pe punctul de a ne pierde rostul, daca nu cumva am si facut-o. La o privire mai atenta verdictul poate fi insa mult indulcit.
Intii ca omul nostru (sa-i zicem homo europaeus, avind in vedere ca de vreo doi ani de zile ne-am angajat in cercetarea destinului sau), se incadreaza si se potriveste rostului caruia ii apartine in mod inevitabil.
In principal, sintem exact asa cum ne-a lasat Dumnezeu si nu putem infaptui decit ceea ce da Dumnezeu dar in acelasi timp sintem si daruiti cu o anumita capacitate de a ne rostui singuri. Omul este insa si parte componenta a rostului, caci a fost creat dupa chipul si asemanarea Creatorului. In acest tandem omul este antrenat de la sine si participa si/fie la planul divin, si/fie la ritmurile naturii. E de la sine inteles ca planul respectiv pastreaza rostul initial in integralitatea sa, desi e posibil ca acest lucru sa nu ne apara in clar sau sa nu ne apara deloc. Totusi e imposibil ca Dumnezeu sa nu iubeasca faptura in care se oglindeste inca de la inceputul lumii.
Iar daca e sa ne potrivim comandamentelor fizice care sint celebrate acum, am putea nuanta si altfel : e posibil ca legea conservarii masei sa fie respectata si in acest caz (in sens farfuridic !), ca adica lucrurile sa se transforme dar sa nu se schimbe. Altfel spus, ingredientele sa fie tulburate brownian iar rostul sa nu se piarda, ci sa se transforme in unitati echivalente…
Faptul ca soarta omeneasca nu s-a schimbat in mod semnificativ de la omul-culegator/vinator pina la omul consumator din prezent poate parea incurajator si chiar este. In fond, conditia de fiinta-in-drum-spre-moarte este aceeasi. Ceea ce diferentiaza specific sta in legatura cu unghiul de raportare la zeii locului.
Pentru a reveni cu strictete la subiectii care sintem, trebuie considerate jocurile sortii noastre regionale, mai cu seama de la jumatatea secolului trecut incoace.
Apocalipsa comunista, cea care a urmarit explicit forjarea unui om nou anticristic, vesnic tinar si vesnic revolutionar, opus omului vechi, retrograd si misticoid, a reusit din pacate un atac devastator la nivelul identitar, cu deosebire in articulatiile rurale ale sistemului.
O secventa cu fostul pontifex maximus comunist (Stalin) rezuma cel mai bine starea de fapt. In fata freneziei iconoclaste a aparatului, el tempera dupa cum urmeaza: Nu va mai obositi sa darimati bisericile fiindca se vor darima de la sine.
La urma urmelor, ce conformatie aveau Romania interbelica si Dimbovita odata cu ea ?
Desigur una agricola si meteorologica, ceea ce voia sa insemne, una extrem de sensibila si strins dependenta de factorul economic. Or, stim cu totii ce greutate avea factorul economic in ingineria sociala comunista.
Preocuparea de capetenie a fost aneantizarea principiilor.
Legamintul proprietatii private a fost rupt, elitele, lichidate; s-a instituit in loc un soi de solidaritate formala si dubioasa, o caricatura a devalmasiei originare. Toti aveam totul si nimeni nu avea nimic. Romanii care si asa erau deficienti la capitolul solidaritate (a se vedea miturile instauratoare) au resimtit acest soc in plin.
Sa remarcam in treacat si prestatia submediocra a slujitorilor bisericii care s-au multumit sa-i cinte statului in struna si nu i-au asistat pe cei aflati in restriste.
Si pentru ca disolutia sa fie spectaculoasa, dupa ce timp de doua generatii am inregistrat o evolutie in zodia lui homo sovieticus, dupa 1989 s-a intrat brusc in orbita unui American dream consumist. Timpul si-a iesit din titini.
Nu a fost vreme de minima reculegere; lumea satului nu a avut cind sa se recompuna, nu a avut cind si ce sa puna in locul autoritatii uzurpate si reuzurpate mai recent.
Asa se face ca insingurarea crescinda, alienarea, dublate de o emigrare masiva impreuna cu importul noului ideal atlantic si transatlantic dau pregnanta crizei de identitate.
In acest context, intrarea in Uniunea Europeana se prezinta sub o forma salvatoare; aderarea formala s-a produs deja, urmind ca in viitorul previzibil sa se produca si aderarea efectiva.
Vom intra asadar in familia europeana. Problema iminenta este de ordinul urmator: cine sintem noi cei care intram in centrifuga, sub ce forma intram si cum o vom face ?
Avind in vedere ca nu ne gasim in pozitia de a dicta global, modesta misiune pe care ne-o asumam este aceea de a oferi aici si acum o propunere de rezolvare punctuala.Iata ratiunea initiativei de fata.

(III) Programul managerial pentru 2008 - 2013xxx

III. Ce este de facut


Odata fixate tintele, activitatea noastra se va concentra simultan pe trei directii:

1. salvarea materialului existent
2. prezervarea valorilor identificate sau nou create

3. formule de promovare ale ambelor

Intreaga activitate va avea drept pivot Muzeul Cringurile de la Raducanu (M C R), asezamint care va functiona in incaperile disponibile momentan, respectiv: actualul atelier de creatie de linga biblioteca, unde ne vom plasa de altfel si biroul, sala mare a caminului, precum si in cele doua camere de la etaj, bineinteles, dupa ce locatia in intregime va fi reconditionata si adusa la un standard rezonabil

Vlad Bratianu 1937 - recrutare in Badulesti in fata casei lui Raducanu - astazi primaria Comunei

Casa familiei Vlad Bratianu construita in 1905

Vlad Bratianu -amintire din razboi 1918

Fam. Bratianu 1920

Vaile Unite 1913

Fam. Lerescu

Dulap in curtea hanului la Raducanu

Raducanu este numele unui fost han de oarecare renume care era situat la intersectia Drumului National Bucuresti - Pitesti cu drumul Valea Mare – Hulubesti – Scheiu – Tirgoviste, aproximativ pe aceeasi locatie cu aceea a actualului camin cultural. Odinioara locul era un popas obisnuit in calea comertului de la si dinspre Pitesti Bucuresti. Chiar si azi, ai surpriza sa vezi ca Intersectia de la Raducanu e o statie familiara pina si soferilor de la Gara Filaret.

M C R va avea sigla, site propriu si va cuprinde urmatoarele sectiuni:

* Dictionar * Calendar * Spectacol *



1. Salvarea materialului existent

Dat fiind ca degringolada trebuie oprita iar actiunea este de maxima urgenta trebuie
- stopata indiferenta in crestere geometrica
- preintimpinat pericolul insusirii unui sistem de valori de imprumut sau, mai
rau, a niciunuia
- salvate de la uitare faptele care produceau identitatea acestui loc
- grabnic restabilita legatura cu demnitatea si cu mindria de a fi locuitor al
Cringurilor, ceea ce revine la a restabili conexiunea omului cu locul in care
vietuieste
- de asemenea adaugat ca succesul acestei intreprinderi va depinde si de viteza
cu care se va misca economia locala deoarece cistigarea existentei si
contemplarea ei ar trebui sa se consume pe cit se poate in interiorul aceluiasi
cadru spatio-temporal


In etapa intii vom amenaja in cadrul sectiunii Calendar al M C R un inventar al obiectelor traditionale specifice comunei si satelor aferente.

In etapa a doua vom
a) incepe o inventariere imediata a datelor de care dispunem in acest moment – limita.
b) elabora trei seturi de chestionare cu privire la cele trei evenimente de referinta: nastere, nunta, moarte, avind ca punct de reper studiile lui Simion Florea Marian
c) interoga structuri martor de tipul : - gospodarie de agricultori
- gospodarie de muncitori
- altfel de gospodarii
- barbat + femeie + copii
- barbat + femeie fara copii
- femeie singura etc. etc.
d) urmari obtinerea de informatii cu privire la obiceiurile practicate in prezent dar si cu privire la cele ale trecutului mai apropiat sau mai indepartat
e) depozita productia in cadrul sectiunii Dictionar a M C R.

In etapa a treia vom
a) alege un numar de doua-trei gospodarii reprezentative capabile sa dea socoteala asupra intregului areal: Cringurile de Jos, Cringurile de Sus, Badulesti, Patroaia, Potlogeni si Ratesti. Gospodariile vor fi inventariate cit mai cuprinzator atit la nivel material cit si la nivel imaterial
b) inregistra materialele pe suport foto + audio + video
c) depozita productia in cadrul sectiunii Calendar a M C R.

2. Prezervarea valorilor identificate precum si a celor nou create

LISTA SI SITUATIA MONUMENTELOR ISTORICE DIN COMUNA 2008


Biserica din Crangurile de Sus Sf.Paraschiva 1800(nr. crt772 cod L.M.I. DB-II-m-B-17331)

Biserica din Badulesti Adormirea Maicii Domnului si Sf.Ioan Botezatorul 1900

1900 Tirnosirea bisericii ctitorita de fam. Bratianu si Lerescu

Biserica din Puricesti Nasterea Maicii Domnului si Sf. Nicolae 1796-1806

Biserica de lemn din Badulesti Adormirea Maicii Domnului si Taiarea capului Sf.Ioan Botezatorul sec.XVIII

Biserica din Ratesti Sf. Voievozi Mihail si Gavril 1826












Biserica din Patroaia Vale Adormirea Maicii Domnului 1715

Biserica din Potlogeni Adormirea Maicii Domnului 1810

Cruci de hotar sec. XVIII

Badulesti anul 1771-1772
(Nr.crt 1185 Cod L.M.I. DB-IV-m-B-17799)

Patroaia Vale anul1768(Nr.crt 1225 Cod L.M.I. DB-IV-m-A-17 Patroaia Vale anul1768(Nr.crt 1226Cod L.M.I. DB-IV-m-A-17838)

Prezervarea valorilor identificate prin mijloacele indicate mai sus precum si prezervarea valorilor nou create care se va produce prin mijloacele pe care le vom indica mai jos se refera la doua aspecte distincte:


A. Pastrarea propriu-zisa

B. Educarea tinerei generatii in spiritul traditiei si a cunoasterii creatiei populare

A. Pastrarea propriu-zisa a valorilor identificate deja se va face intr-un cadru adecvat reprezentat de

a) modalitatea clasica, respectiv
- o incapere rezervata inventarului material de civilizatie, asa cum a fost gasit in teritoriu, eventual restaurat in spiritul originar
- o expozitie permanenta + afise

b) modalitatea virtuala, respectiv arhivarea datelor pe situl M C R in cadrul sectiunilor Dictionar, Calendar si Spectacol

Sectiunile vor urmari formarea unei baze de date audio-video a culturii populare de pe raza comunei:

a) fisele chestionarelor cu fotografiile surselor + secvente audio

b) prezentari audio-foto-video ale gospodariilor-martor alese

c) sectiunea Spectacol cu secvente ale activitatilor derulate sau in curs de derulare precum:
- formatia de dansuri Patroaia pregatita de prof. Constanta Giurescu
- istoricul realizarii Atlasului Homo Europaeus – compendiu de anatomie si
fiziologie paneuropeana realizat de cerculdisparut si copiii din loca
litate, in cele doua formate (carte si video in varianta romana si engleza)
- participarea scolarilor din Cringurile la Proiectul Fatzada si la Zilele Brasovului 2008
- expozitia Klimt in mintea copiilor realizata de scolarii din Cringurile la Petrila in 2006

d) secvente video-audio din arhiva noastra personala disponibile si in prezent precum:

* Linguraritul la Patroaia-Gara
* Gatirea miresei la Badulesti
* Obiceiuri de nunta ale zonei
* Ruperea turtei la romi
* Inmormintare la romi
* Viflaim cu papusi 2006
* Tehnologia ceaunelor
* Monumente din zona: biserici, pietre de hotar,
elemente arhitecturale traditionale
* Hram la Livezile/Dimbovita
* Sfintul Maslu la Poroinita

e) videograme ale activitatilor curente asa cum vor fi prezentate in continuare


C. Educarea tinerei generatii in spiritul traditiei si a cunoasterii creatiei populare specifice locului isi propune sa includa trei ipostaze:


a) excursii periodice documentare cu scolarii din Cringurile si satele
apartinatoare

b) lansarea unor cercuri de creatie: desen, icoane pe sticla, ceramica, foto,
tehnica video, literatura, teatru

c)prelegeri alternative la scolile din comuna si din satele aferente:
Traditie locala si nationala / Valori perene (dialogul civilizatiilor)

3. Formule de promovare

Promovarea culturii de identitate a Cringurilor constituie o complinire fireasca a activitatii desfasurate de Muzeul Cringurile de la Raducanu (M C R).
Valorile traditionale vor fi popularizate atit in interiorul comunitatii cit si pe plan national sau european prin:

a) implicarea in spectacolele periodice ale scolilor cu ocazia marilor sarbatori crestine

b) organizarea anuala a unui eveniment precum Zilele Comunei Cringurile intitulat “ Ce frumos era prin Cringuri…”
- cu aceasta ocazie vom selecta intr-un program cultural unitar exponatele cele mai reprezentative ale muzeului dar si cele mai reusite momente
artistice de peste an
- vom solicita ajutor din partea Centrului de Cultura Traditionala din Tirgoviste
- vom incerca sa cuplam evenimentul cu un tirg care sa devina traditie
- desfasurarea evenimentului ar putea coincide cu hramul uneia dintre bisericile locale, cu aniversarea infiintarii scolii de la Patroaia (20 iunie 1746) sau cu cea a tirnosirii noului lacas de la Patroaia (august 2008)

c) prin intermediul sitului vom incerca sa contactam organizatii romanesti si straine
cu preocupari similare in vederea angajarii unor eventuale schimburi

d) in cadrul programului mai larg Homo Europaeus pe care l-am abordat inca din
anii trecuti vom crea o trupa multimedia cu scolarii din Patroaia pornind de la
nucleul actual al formatiei de dansuri conduse de prof. Constanta Giurescu
impreuna cu care vom crea un repertoriu de spectacole
de dans, teatru de papusi si video intitulat Europa vazuta de la Patroaia




Cringurile, 19 august 2008

Carmen Mavrea & Ivan Andreevici cer©uldisparut